Olt
Rețete de pește – Crap de Dunăre în sos de roșii
Chiar dacă se curăță mai greu de solzi, crapul va rămâne un pește foarte gustos și versatil. Sănătos și sățios, crapul poate fi preparat în diferite moduri, dar unul dintre cele mai sănătoase este la cuptor. În acest număr al revistei vă propunem o rețetă de crap de Dunăre în sos dulce-acrișor din roșii.
Ingrediente:
- 2 fileuri de crap (dacă nu aveți crap, se poate folosi și alt tip de pește);
- 200 de grame de sos roșii, roșii în bulion sau 1 kg de roșii proaspete din care se va prepara sosul;
- 2-3 căței de usturoi;
- 50 de grame de unt;
- o lingură ulei de floarea-soarelui;
- o lămâie;
- ierburi aromatice: rozmarin, busuioc, cimbru;
- sare, piper;
- un vârf de cuțit fulgi de chilli.
Mod de preparare:
Se încinge cuptorul la 200 de grade Celsius și se pregătește o tavă care se unge cu puțin ulei. Fileurile de pește se dau cu sare și piper și se pun în tavă. Usturoiul de curăță, se zdrobește și se adaugă peste pește. Lămâia se spală bine (se recomandă să se spele cu sare și cu bicarbonat de sodiu) și se taie în lungime, se stoarce peste pește și se pun feliile într-o tavă peste pește.
Pentru sosul de roșii este nevoie ca acesta să fie amestecat cu 100 ml de apă (dacă este sos sau bulion) și să se pună pe foc mic cu ierburi aromatice și puțină sare până dă într-un clocot. Dacă se folosesc roșiile proaspete sau cele în bulion, este nevoie ca acestea să se curețe de piele, să se taie cubulețe mici și să se pună într-o cratiță cu apă cât să le acopere (500 ml). Se mai adaugă ierburi aromatice și sare după gust, se dau într-un clocot și se iau de pe foc. Sosul de roșii se adaugă în tavă peste pește, iar la sfârșit se adaugă fulgii de chilli și ierburile aromatice.
Se introduce la cuptorul preîncălzit la 180° Celsius, pentru 15-20 de minute. Dacă se dorește, după ce se scoate peștele din cuptor, se mai poate stoarce puțină lămâie și se adaugă extra usturoi sau se face un mujdei. Alături de crapul cu sos de roșii se pot servi orez, legume trase la tigaie, cartofi natur, cuscus și un vin alb sau roze, perfect cu peștele.
Orice ați alege, poftă bună să aveți!
Obiective turistice din Corabia: Fântâna secretă, unicat în Europa
Motive să vizităm orașul Corabia din județul Olt sunt multe, mai ales că vorbim de o zonă binecuvântată cu de toate: peisaje, istorie, gastronomie locală, legende…
Fântâna secretă de la Cetatea Sucidava este unul dintre obiectivele turistice de vizitat, mai ales că vorbim de un monument unic de arhitectură în Europa. Construcție ce datează din secolul al VI-lea d.Hr., fântâna coboară în plan înclinat, pe sub zidul de sud al cetăţii, în subteran, 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri, la capătul căruia este o scobitură cu apă limpede şi bună de băut, după cum explică profesor Mirela Cojoc, muzeograf al serviciului cultural la Primăria Corabia. „Este singurul monument de arhitectură de acest tip, din epoca romană. Fântâna (secretă –n.red.) a fost creată cu scopul de a permite aprovizionarea cu apă în timpul asediilor fără a fi necesar ca locuitorii să iasă din cetate. Este unicat în lumea romană, potrivit specialiştilor în arhitectură romană, fiind considerată un monument de arhitectură şi prin felul ei de construcţie, şi prin acoperişul în formă de piramidă şi prin coridorul de acces, care, practic, ocoleşte partea de sud, sud-vest şi partea de vest a fântânii şi după aceea urcă în plan înclinat spre nord până în incinta cetăţii, planul acesta în formă de melc avea rolul de a uşura coborârea spre fântână”, a mai explicat profesorul Mirela Cojoc. Fântâna secretă se compune din puţul propriu-zis, care este căptuşit cu cărămidă, este în formă de turn, de aproximativ 1,30/1,30 metri şi coridorul de acces, lung de 26 de metri, ce coboară în pantă până la izvor.
Cum a fost construită fântâna
Acest monument unic în lumea romană a fost construit odată cu refacerea fortificaţiei, în secolul al VI-lea d.Hr., în timpul împăratului Iustinian. Potrivit profesorului Mirela Cojoc, în acea perioadă, aprovizionarea cu apă a cetăţii era dificilă, în contextul atacurilor migratorilor şi a faptului că aşezarea civilă nu mai exista. Interesant este și acoperişul fântânii, în forma unei piramide, care nu este întâmplătoare, ci are rostul său. De pildă, se poate considera că această formă de piramidă are un rol benefic asupra aerului și apei. Totodată, printr-o nişă este captat surplusul de apă ce permite menţinerea unui nivel constant al apei. Astfel, când Dunărea se revărsa și se ridica nivelul apei nu exista pericolul de inundații. Totul era bine gândit și pus la punct de specialiștii vremii care au clădit un monument trainic peste veacuri. Dovada trăiniciei este faptul că această fântână de la Sucidava s-a păstrat foarte bine de-a lungul timpului. De altfel, când a fost descoperită, în 1958, monumentul era în condiții bune și, după cercetări îndelungate, s-a observat că doar cărămida de pe boltă era desprinsă și căzută. În rest, totul era așa cum fusese construit. Monumentul a fost restaurat și se poate vizita încă de la sfârșitul anilor 60. Fântâna monumentală de la Sucidava s-a păstrat foarte bine în timp, astfel că în 1958, când a fost descoperită, după cercetări sistematice, doar cărămida de pe boltă era desprinsă şi căzută în coridor. Obiectivul a fost restaurat şi din 1968 poate fi vizitat. „Fântâna a vieţuit până după anul 600, când această parte a Daciei romane a fost prădată de atacurile avarilor şi slavilor care, în drumul lor, au trecut Dunărea şi s-au aşezat la sud de Dunăre”, a mai spus profesorul Mirela Cojoc.
La Sucidava se făceau amfore
Potrivit profesorului Mirela Cojoc, la Cetatea Sucidava, arheologii au descoperit diferite amfore ce se foloseau pentru transportul și depozitarea apei, vinului, peștelui. Aceste amfore se realizau chiar acolo, la Sucidava, dovadă fiind cuptoarele de ars vase din lut descoperite. Amforele de forma unui cilindru erau folosite pentru cărat apă şi vin şi în cele de capacitate mai mare, mai ample, se aducea şi se depozita peşte. „Avem foarte multe amfore descoperite şi restaurate, unele sunt în muzeul de sit, altele în depozitul muzeului. Au fost descoperite şi foarte multe fragmente de amfore ce nu au putut fi restaurate”, a mai amintit profesorul Mirela Cojoc.
Ce colecționari și-au îmbogățit colecțiile de antichități
Dacă pe vremuri, din izvor își potoleau setea localnicii, în zilele noastre, acesta a devenit un loc foarte căutat de tinerele mirese. Fetele care se pregătesc de căsătorie vin aici pentru a lua apă din fântână, izvorul fiind considerat un izvor al iubirii. Potrivit unor legende locale, mireasa venea să ia apă de la izvor pentru purificare și pentru a avea o căsătorie reușită. „Foarte multe mirese vin să ia apă de la Sucidava. Înainte se plimba mireasa la apă, prin sat, până la o fântână mai îndepărtată. Acum, de câțiva zeci de ani, unele mirese care vor să respecte tradițiile merg la Sucidava, iar izvorul este considerat al iubirii, al viitoarelor căsătorii”, a mai spus profesorul Mirela Cojoc.
De asemenea, se mai spune că cei care beau apă din izvorul de la Sucidava rămân îndrăgostiți de aceste locuri binecuvântate de bunul Dumnezeu. Sperăm că v-am făcut curioși să vizitați Corabia, Cetatea Sucidava și să beți apă din izvor. Vom reveni cu alte obiective interesante de vizitat.
Rețete de la Corabia: Plăcintă de pește de Dunăre
După mesele îmbelșugate de Crăciun și Revelion, poate că este timpul să adoptăm o dietă mai ușoară, peștele fiind cea mai bună alegere. Drept urmare, ne-am gândit să vă oferim o nouă rețetă cu pește, un deliciu absolut, așa cum am gustat la Corabia, în județul Olt. Dacă sunteți prin zonă, nu ezitați să încercați orice meniu ce conține pește și să luați pește proaspăt, de Dunăre, și acasă pentru a-l prepara pentru cei dragi. Iar dacă aveți musafiri pe care vreți să-i impresionați, această rețetă este ideală.
Dar despre ce rețetă este vorba? Ei bine, iată plăcinta cu pește! Poate fi preparată cu orice tip de pește, ideal este peștele cu oase mai puține pentru a fi mai ușor de pregătit. Sau puteți ruga la magazin să vă și fileteze peștele pe care l-ați ales. Aceasta este varianta ideală, mai ales că acasă veți umple chiuveta și pereții de solzi, vă puteți răni și orice ați face nu aveți dexteritatea celor care curăță pește în fiecare zi. Eu, de pildă, îmi aleg peștele, îl plătesc și îi rog pe cei din magazin să-l curețe. Cât mai merg eu prin piață să cumpăr diverse, peștele este gata curățat. Când ajung acasă, mai trebuie doar să-l spăl și să-l prepar așa cum doresc.
Revenind la plăcintă, aceasta poate fi preparată atât cu foi de plăcintă făcute în casă sau cumpărate de la magazin, cât și cu aluat fraged. Recomandarea noastră este aluatul fraged, pentru că iese mai gustoasă. Dar fiecare alege în funcție de ceea ce îi place.

Iată care sunt ingredientele:
Foi de plăcintă sau aluat fraged (un pachet)
1 kilogram de pește (crap, caras, plătică, somn etc.)
400 ml vin alb sau roze
200 ml apă rece
2 cepe medii
200 grame de brânză telemea de vaci/oaie/capră/bivoliță (în funcție de preferințe)
200 grame de brânză proaspătă de vaci
50 grame de unt
2 ouă
O căpățână de usturoi
Cimbru, nucșoară, busuioc, foi de dafin, boabe de piper multicolor, sare, piper măcinat

Mod de preparare:
Ceapa tăiată cubulețe mici se trage într-o tigaie cu unt, se adaugă peștele fiert în prealabil și mărunțit, peste care se adaugă vinul, apa, brânzeturile și condimentele. Se lasă 5 minute la foc domol cu un capac deasupra, după care se stinge focul, se lasă la temperat și se adaugă usturoiul pisat mărunt (ideal este într-un mojar de piatră) și ouăle întregi. Se amestecă bine compoziția și se pune în foile de plăcintă sau în aluatul fraged.
Se dă la cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius unde se lasă aproximativ 40 de minute. Opțional, se poate bate un ou cu iaurt sau chefir și se adaugă peste plăcintă când aceasta este aproape gata.
Se scoate și se servește caldă sau rece, în funcție de preferințe.
Să gătiți cu bucurie pentru toți cei dragi și să aveți poftă!
